Smerenie

Nimic nu exista in Oltenia fara sa fie legat in vreun fel de credinta, de ortodoxie, de Dumnezeu. Bisericile si manastirile au stat timp de secole in cel mai inalt punct( geografic vorbind) al comunitatii, pentru a sublinia fizic locul spiritual al practicilor spirituale.

Tine de evidenta faptul ca oltenii nu ar fi putut rezista atator vremuri potrivnice fara sa fi tinut aprinsa o flacara a credintei.Pana astazi , straiele oltenilor si troitele de la rascruci imprastie o atmosfera de smerenie, insa nu una a omului invins, ci a celui care si-a pus sufletul si viitorul la dispozitia lui Dumnezeu.

In Oltenia profunda pluteste si azi miros de ulei ars in candela, de tamaie si de ziduri vechi bisericesti.

"Vinul 'Smerenie' este primul din Romania care a parcurs un drum invers, de la nume si idee la lichidul inchis in sticla"

S- a vrut a fi un tribut adus sufletului nemuritor si credintei nesmintite, calugaritei inchise in chilie care citeste Cartea Sfanta, privind uneori prin geamul minuscul, care isi petrece cea mai mare parte a vietii rugandu-se pentru fiecare om pe care l-a intalnit sau de care a auzit vreodata.

Alchimia lui Liviu Grigorica si puritatea soiurilor lucrate de Veronica Gheorghiu au fost exploatate la maximum pentru a obtine un vin care cuprinde toata aceasta atmosfera.

Asprimile tocite ale rasei calugaresti - surprinse in taninii catifelati, cu astringente placute.

Racoarea chiliei in urme aproape imperceptibile de menta si eucalipt. Viata de zi cu zi - in parfumul de gutuie lasata in fereastra si ciresele supracoapte. Neclintirea credintei- in puterea de invechire a vinului.